Restaurant Casa Terra - o permanentă invitaţie la masă. O pledoarie pentru rafinament şi cumpătare/ Vă aflaţi pe meleaguri în care românii au convieţuit sute de ani cu ungurii, saşii, evreii şi armenii. Fiecare naţionalitate a preluat şi cedat în şi din patrimoniul său cultural-gastonomic. Rezultatul: o infinită şi minunată diversitate / Noi, echipa restaurantului Casa Terra, vă aşteptăm cu bucate specifice zonei, elaborate şi minuţios preparate. Veţi descoperi gusturi, arome şi poveşti din bucătariile celor care au creat pe aici un adevărat mix cultural-gastronomic, pe care noi îl promovăm cu respect şi preţuire / La Casa Terra nu lipseşte nici Bucătărie Urbană - vă întâmpinăm cu propuneri zilnice speciale şi cu îndemnul să acordaţi răgaz şi bucurie pentru Masă / Din meniu este nelipsită lista cu ”alaiul ciorbelor”, gusturile dulci-acrişoare, condimente şi mirodenii potrivite şi întotdeauna ceva dulce / Sursa pentru ingrediente sunt producătorii locali şi totul este preparat în casă / Avem şi mâncăruri specifice bucătăriei europene / La noi găsiţi, de asemenea, suveniruri şi mici atenţii gastronomice cu gust autentic: siropuri, dulceţuri, sosuri şi zacuşti, preparate în atelierul nostru de produse naturale gourmeTraditional


marți, 25 martie 2014

Coliva - dulcele străvechi în montare nouă



Denumire produs -  Hrana dulce/Dulcele stravechi – coliva
 Arpacas de grau cu nuci si miere  - un desert comparabil cu cele mai bune deserturi .

Argumente si poveste
Graul se manca  din vechime, in Romania studiile ne arata ca inca din perioada preistorica, perioada in care graul era doar o cereala primitiva/comuna. A fost cultivat cu preponderenta din cauza rezistentei lui la temperaturi extreme.
Imediat ce graul a fost desoperit sau gasit metode de macinare si se consuma in principal  fiert.
Grâul a fost de-a lungul timpului hrana principală a omului, fiind  foarte satios.
 A capatat sens ritualic din perioada in care este aminit in pildele lui Isus, coliva simbolizand în acest sens credinţa în nemurire, acest caracter este scos in evidenta datorita  graului din care este alcatuita coliva.
Este foarte populara si prezenta pe masa tutror crestinilor ortodoxsi in perioada postului si nu numai.
Sunt de gasit si numeroase legende despre aceasta hrana dulce, cea mai cunoscuta find cea din lucrarea de cercetare a dnei Sabiana Ispas – sursa neinterpretata despre,
“ Sfantul Toader, care i-ar fi invatat pe crestini cum sa-si prepare hrana din bob de grau si miere, ca sa evite produsele de la piata, spurcate din porunca imparateasca, tocmai pentru a-i sili pe crestini sa-si incalce postul. care o dateaza pe vremea imparatilor Diocletian (245-312 d.Hr.) sau Iulian (361-363 d.Hr.), cunoscuti pentru politica lor  anticrestina “
De la acesta legenda pornind este subdenumita Hrana Postului Mare.

Ingrediente
Arpacas de grau – 1kg
Miere – 500g miere poliflora
Nuca – 500g macinata si cativa mieji deschisi la culoare
Zahar brut – 50g
Sare – un  praf

Mod de preparare,
se curata si  spala arpacasul foarte bine, se pune la hidratat cu 3-4 ore mai’nainte.
Se va pune la fiert in apa pastrand proportia 1 parte arpacas - 3,5parti apa si un praf de sare.

Este posibila fierberea completa pe foc, foc lent sau varianta in care prima fierbere se face pe foc apoi poate fi pus la cuptor. Atentie a supraveghea in ultima etapa de fierbere.

Timpul de fierbere 
(ocupare a unui foc sau cuptor) aproximativ o ora si un sfert. Cand arpacasul este fiert se lasa pentru a se domoli 15min. apoi vom adauga mierea si nuca macinata. Racirea este important sa fie una naturala.
Mieji de nuca perechi se vor praji intr-o tigaie

Timp total de preparare si servire -  doua ore
Suntem liberi sa alegem daca adaugam mirodenii, posibil de servit si cu putina dulceata daca nu este foarte dulce desigur.
Atentie in alegerea vasului, pereti mai grosi si dimensiunea potrivita avand in vederea sporirea cantitati de arpacas cu cel putin doua ori.

(exista varianata in care arpacasul sa fie bine hidratat pentru a scurta timpul de fierbere si al castiga pe cel necesar racirii)

Elena Daniela Graură 







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu